Despre orasul Sulina

Oraş şi port în judeţul Tulcea

Prima atestare documentara (anul 950) a orasului Sulina, o reprezinta un document din timpul imparatului bizantin Constantin Porfirogenetul – „De Administrando Imperi”. Sulina este localizata in hartile medievale in anul 1327 de catre Pietro Visconti. Orasul “Solina” mai este mentionat in „Alexiada” Annei Comnena si intr-un document din anul 1469. Primul document de legislatie internationala, care nominalizeaza Sulina ca port fluvio – maritim si pune bazele navigatiei libere pe Dunare il reprezinta Conventia ruso – austriaca incheiata la Sankt Petersburg in anul 1840. De-a lungul timpului, o serie de negutatori, diplomati si militari fac observatii legate de rolul important pe care il joaca portul Sulina pentru buna desfasurare a navigatiei la gurile Dunarii.

Amenajarile intreprinse dupa proiectul inginerului Ch. Hartley pentru rectificarea bratului Sulina au determinat si dezvoltarea portului de la gura centrala a fluviului. In anul 1856, prin Tratatul de la Paris se infiinteaza la Sulina, Comisia Europeana a Dunarii (CED), conferind orasului statut de neutralitate pe timp de pace si razboi si statutul de port liber, permitand astfel o rapida dezvoltare economica.

In prezent, orasul trece printr-o perioada de acomodare a vietii socio-economice, constatandu-se o migratie a populatiei, datorita declinului economic din ultimii ani.

Acces: In orasul Sulina se poate ajunge doar pe calea apei, existand posibilitatea de deplasare cu mai multe tipuri de mijloace de transport: nava rapida, nava clasica (deplasarea cu aceasta nava este o adevarata placere pentru cei indragostiti de natura), precum si mijloace de transport private.

In raport de directia in care navigam, Sulina este cand ultimul, cand primul oras strabatut de Dunare. Indiferent cum este considerat, orasul face parte din lunga lista de asezari scaldate de apele Dunarii, in calatoria fluviului catre Marea Neagra. Cu deschiderea principala la Dunare (Canalul Sulina), orasul – port are o compozitie liniara de-a lungul axei cardinale est – vest. Fiind structurata in 6 strazi paralele cu Dunarea si 13 strazi perpendiculare pe fluviu, reteaua stradala insumeaza aproximativ 39 km.

Ca personalitate marcanta a orasului Sulina, se distinge George Georgescu, dirijor român, academician, director al Orchestrei Filarmonice din București, unul din cei mai mari reprezentați ai stilului dirijoral clasic caracteristic școlii germane. George Georgescu s-a născut la Sulina, la 12 septembrie 1887. Tatăl său, şef de vamă, a câştigat o vioară la loterie, pe numele băiatului, chiar în ziua venirii acestuia pe lume. Părăsit de mamă, crescut de o mamă vitregă pe care nu a putut s-o iubească niciodată din cauza asprimii, copilul şi-a găsit alinare în acea vioară predestinată. Mai târziu a fugit de acasă pentru a se înscrie la Conservator, la clasa de violoncel. După absolvire, George Georgescu pleacă în Germania, dar, în urma unui accident, renunţă la violoncel şi începe să dirijeze Filarmonica din Berlin sub îndrumarea cunoscutului şef de orchestră Arthur Nikisch. Se întoarce în timpul Primului Război Mondial în România şi va fi, vreme de cinci decenii, director şi dirijor al Filarmonicii, şi, pentru opt ani, în trei etape, director al Operei din Bucureşti. A devenit celebru pentru concertele şi înregistrările cu „Simfonia a IX-a” de Beethoven, iar sub bagheta sa au cântat cei mai mari solişti ai vremii. De neuitat a rămas concertul cu el la pupitru, George Enescu la vioară şi Pablo Casals la violoncel.

Alta personalitate a orasului Sulina este renumitul Jean Bart este pseudonimul literar al scriitorului Eugeniu P. Botez,imprumutat de la un faimos corsar flamand al secolului al XVII-lea. Eugeniu P. Botez a fost fiul lui Panait Botez, general, și al Smarandei. La școala primară din Păcurari (Iași) l-a avut ca dascăl pe Ion Creangă. A absolvit Școala de Ofițeri de marină fiind instruit și la bordul bricului Mircea și a îndeplinit diferite funcții în administrația navală și portuară din epocă, fiind membru fondator al Revistei Maritime și întemeind Liga Navală Română.

Jean Bart rămâne un nume important pentru proza română, un scriitor autentic și original, care a cultivat pentru prima dată în literatura română jurnalul de bord și schița marină – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui – iar prin Europolis, care i-a încoronat opera, ne-a dăruit primul și cel mai realizat roman al unui port românesc. Aducând în proza română „candida navă cu pânzele desfăcute”, o dată cu terminologia marinărească, utilizată pentru prima dată într-o operă literară, Jean Bart a încetățenit la noi literatura vieții maritime și fluviale, a portului și a largului marin.

Romulus Bărbulescu (n. 27 octombrie 1941, Sulina, România – d. 9 februarie 2010, București, România) a fost un critic literar, dramaturg, eseist, realizator de antologii și scriitor de literatură științifico-fantastică, precum și un actor și scenarist român contemporan. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din Bucuresti, Romulus Bărbulescu a fost cotat, alături de colaboratorul său de aproape cinci decenii, George Anania, ca unul dintre deschizătorii de drumuri în science fiction-ul românesc modern.